Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii din Craiova organizează în această perioadă lucrările Simpozionului Internaţional cu tema “Jertfă şi comuniune. Receptarea personalităţii Sfântului Constantin Brâncoveanu în spaţiul european”.
În cadrul Simpozionului Internaţional “Paradigma creştină a unei Europe unite”, cu tema “Jertfă şi comuniune. Receptarea personalităţii Sfântului Constantin Brâncoveanu în spaţiul european” vor avea loc sesiuni de comunicări ştiinţifice şi dezbateri ale unor probleme de ordin istoric, dogmatic, moral, spiritual specifice epocii Sfântului Constantin Brâncoveanu. Participanţii sunt cadre didactice şi cercetători de la Academia Teologică din Chişinău, R.Moldova, Universitatea “St. Kliment Ohridski” din Sofia, Bulgaria, Universitatea din Trento, Italia, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii din București, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Ovidius” din Constanța, Facultatea de Teologie Ortodoxă „I.V. Felea” a Universităţii “Aurel Vlaicu” din Arad, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Craiova, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova; Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu-Jiu; Muzeul Olteniei din Craiova.
Manifestarea, găzduită de Sfânta Mănăstire Tismana, a fost deschisă prin cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfinţiului Părinte Prof.univ.dr Irineu Popa, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei şi Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii din Craiova în care s-a subliniat rolul şi locul acestei activităţi în preocupările academice ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Craiova: „Urmând unei tradiţii sfinte începute aici, în Lavra Sfântului Nicodim de la Tismana, de anul trecut, Facultatea noastră de Teologie a iniţiat un frumos demers academic de promovarea celor mai impunătoare personalităţi din istoria Sfintei noastre Biserici. În felul acesta, ţinând cont de nevoile imperative ale societăţii actuale, secătuite cel mai adesea de dimensiunea lor spirituală, anul acesta, la propunerea Sfântului Sinod al BOR, atenţia noastră se îndreaptă spre una dintre cele mai de seamă personalităţi ai Ortodoxiei româneşti, la Sfântul Constantin Brâncoveanu, domnitor martir, iubitor de cultură şi apărător al valorilor naţionale. Mai presus de toate, martiriul său constituie cel mai pilduitor şi necesar exemplu pentru întreaga suflare creştinească, născută şi plămădită în pământul străbun al României. Prin jertfa sa, Sfântul Constantin ne învaţă că pe toate le primim de la Mântuitorul Hristos, care Se jertfeşte pe Cruce pentru noi şi ne ridică permanent la o nouă viaţă. Prin urmare, raportarea deplină la persoana Domnului este cheia de boltă a existenţei umane”. În continuare, mesajul IPS Sale a subliniat dimensiunea jertfelnăcă a vieţii Sfinţilor Brâncoveni, ca examplu concret în viaţa bisericească. „Jertfa Sfinţilor Martiri Brâncoveni este un sacrificiu complet şi complex, aşezat într-o plenitudine divină care transcede timpul şi spaţiul, ei devenind cu adevărat lăcaşe ale Duhului Sfânt şi purtători de Dumnezeu. Ca mucenici ai Domnului Sfinţii Brăncoveni fac parte din alaiul Mielului junghiat, fiind într-o legătură permanentă de comunicare cu toţi sfinţii în Trupul tainic al Domnului. De asemenea, prin ei, Împărăţia lui Dumnezeu este prezentă în viaţa Bisericii, întrucât Biserica este aici şi dincolo în viaţa veşnică. Desigur, nu putem vorbi despre ceva care îşi are un anume timp de desfăşurare, căci în sânul Bisericii, aici şi acolo „hic et hoc”, nu se poate vorbi despre o viaţă care are o perioadă, ci despre o realitate totdeauna prezentă şi într-un viitor spre nădejde. Deci, în Biserica slavei Sfinţii Martiri Brâncoveni se roagă permanent Preasfintei Treimi şi cer pentru noi de la Mântuitorul Iisus Hristos, Capul Bisericii, pace şi mare milă. Mai mult, prin Sfinţii Mucenici Brâncoveni, Domnul este permanent în mădularele Sale, aşa cum este seva în fiecare mlădiţă din vie, iar mlădiţele aduc roadă bogată la vremea lor pentru că Tatăl cel Ceresc le înijeşte şi Duhul Sfânt le încălzeşte. În această profundă dimesiune eshatologică, Sfântul Constantin Brâncoveanu şi fiii săi sunt mlădiţele ortodoxiei roditoare, care ne procură totdeauna vinul bucuriei euharistice al Împărăţiei lui Dumnezeu”.
Prima sesiune de comunicări a fost deschisă prin prelegerea Preasfinţitului Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, care a vorbitdespre itinerariul parcurs „De la pedepsirea persecutorilor la pedepsirea uneltitorilor împotriva Sfinților brâncoveni”. A urmat discursul pr.conf.univ.dr Octavian Moșin, de la Universitatea de Stat din Republica Moldova, despre „Cartea liturgică din epoca lui Constantin Brâncoveanu în colecții de patrimoniu din Chișinău”. În cadrul primei sesiuni de comunicări, au susţinut prelegeri: prof. univ. dr. Titziano Salvaterra, de la Universitatea din Trento, Italia - „Oriente, Occidente: una realta del terzo milenium”, pr.prof.univ.dr Ștefan Resceanu, de la Universitatea din Craiova, Facultatea de Teologie Ortodoxă - „Sfântul martir Constantin Brâncoveanu - inițiator și ocrotitor al culturii românești”, pr.prof.univ.dr Ioan Moldoveanu, de la Universitatea București, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” - „Constantin Brâncoveanu, sprijinitor al Ortodoxiei de limbă greacă”.
Cea de-a doua sesiune de comunicări a fost deschisă de pr.conf.univ.dr Claudiu Cotan, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Facultatea de Teologie Ortodoxă, care a vorbit despre „Pelerinajul la Locurile Sfinte în timpul lui Constantin Brâncoveanu”. Au mai luat cuvântul: pr.lect. univ.dr Gabriel Basa, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „I.V. Felea” din Arad, pr. conf. univ. dr. Marin Cojoc, de la Facultatea de Teologie din Craiova, pr.prof.univ.dr Alexandru Moraru şi pr. lect. univ. dr. Cosmin Cosmuța, de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, Dr. Vasile Marinoiu, de la Muzeul județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu-Jiu, Prof. Univ. Dr. Dinică Ciobotea, de la Facultatea de Istorie din Craiova, Dr. Toma Rădulescu, cercetător principal la Muzeul Olteniei din Craiova etc.
În cadrul întâlnirii de la Tismana a fost lansat volumul „Paradigma creştină a unei Europe unite. Dimensiunea istorică şi religioasă a domniei Sfântului Împărat Constantin cel Mare şi receptarea ei în actualitate”, cuprinzând materialele primei ediţii a simpozionului, susţinut anul trecut în perioada 29-30 mai, la Mănăstirea Tismana. Lucrările volumului au fost coordonate de pr.lect.univ.dr Sergiu Popescu, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova.
A consemnat,
Diac.asist.dr Ioniţă Apostolache
