„Tensiuni atemporale” Petre-Virgiliu Mogoșanu , expoziție de sculptură la Galeriile de Artă „Constantin  Brâncuși”din Târgu Jiu (19 Februarie 2025).


Sculptorul Petre -Virgiliu Mogoșanu, este exponentul artistului care investighează  forma cu abilitatea cercetătorului, fiind implica profund în scoaterea la lumină a vocilor și  tensiunilor materiei, pe care le reflectă în arta sa.  Artist recunoscut național și internațional, format la Academia de Arte Frumoase din  Carrara/Italia (Accademia di Belle Arti di Carrara) validat și vizibil profesional prin  numeroasele participări la simpozioane bienale și trienale, a fost premiat pentru opera sa pentru  inovația și expresia ce caracterizează fundamental stilul sculpturii practicate. 


Adept al unei meditații profunde, ce vizează viața telurică a materiei minerale, recurge  prin mijlocele cioplirii la a exprima tensiunea prin care materia își manifestă viața, punând în  lumina percepției noastre, nelimitatele ei posibilități de metamorfozare. Această preocupare  recurentă, de a semnifica tensiunea atemporală, fundamentează însăși configurare formei sculpturale, în acord afin cu viața materie. Artistul își alege cu grijă materia și materialele de lucru - fiind conștient, așa cum spunea  Constantin Brâncuși, de viața pe care o posedă aceasta- și purcede la lucru asumat, atent, cu  acribie de geometru, pentru a subsuma atomii ce formează materia formei generale pe care o  concepe, proces care îl conduce aproape întotdeauna la rezultate surprinzătoare din punct de  vedere al expresiei și semnificației formei. Suita de lucrări, pe care artistul le grupează în conceptul general al lucrărilor reunite în  expoziția „Tensiuni atemporale”, ne vorbește de intenția sculptorului de a sublima aspectul  tensional- dinamic al materiei, prin elanul cu care investește masa volumetrică, ce include ca  element de permanență, mișcarea eliptică. În al doilea plan se îngrijește de epiderma formei  care pare să emane, în funcție de diferitele materii și materialității, o lumină stranie ce izvorăște din interiorul formei către exterior. 


Importante pentru artist sunt ritmurile, dispuse în general în direcția orizontalității  mineral -telurice, impunând formelor tensiunile pe care le-a preluat din procesul meditativ prin  care își gândește proiectele sculpturale. Lucrările de sculptură ce au intrat în conceptul  expozițional sunt de galerie, având în general dimensiuni specifice reduse, însă prin modul  absolut spectaculos în care se manifestă energetic și au fost puse în relația cu lumina și spațiul, definesc o monumentalitate nedisimulată, majoritatea fiind parte a demersului și intenției  artistului, de a deveni lucrări monumentale, de for public. Șlefuind forma cu o abilitatea profesională desăvârșită, dar și cu o pasiune ce ne  amintește de măiestria marilor artizani din trecut, Petre-Virgiliu Mogoșanu reușește să  reverbereze în sufletele celor care îi privesc opera, acel sentiment familiar de organicitate și în  același timp de prețiozitate spirituală înălțătoare. 


Curator: Vasile Fuiorea  Petre Virgiliu Mogoșanu - Tensiuni atemporale Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare Constantin Brâncuși Împlinirea a 149 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși va fi sărbătorită la Târgu  Jiu prin deschiderea expoziției sculptorului Petre Virgiliu Mogoșanu cunoscut pentru măiestria  de a transforma materia dură (marmură, piatră, granit, bronz) în forme frumos polisate și șlefuite  înzestrate cu capacitatea paradoxală de a părea fluide, de a se contorsiona, extinde, de a iradia  lumină și a pulsa fie prin mișcarea infinită în banda lui Moebius fie a expansiunii în spațiu,  sugerând conflict, opoziție, naștere și renaștere, adică existență motivată. 


Bucățile de marmură de Carara, Rușchița, Kavala, grele și opace se transformă în  obiecte translucide și aparent ușoare, capabile de mișcări spectaculoase datorită formelor  monolitice sau compuse din fragmente care ies unele din altele sau se alătură sensibil într-o  înfrățire atemporală cu arheologia, cu regnul vegetal și cu osuarul mineral. Multe dintre lucrări  sunt așezate orizontal pentru a sugera extinderea nemărginită și liberă înafara oricăror limite  impuse, asemenea orizontului. 

Verticala este irumpere și se intitulează Libertate, oblica este  oscilație și descrie reluarea continuă a traseului impus de cochilie prin pornire și răsucire către  sine. 


Mișcarea este conținută în obiect prin liniile care delimitează planurile și prin  direcționarea fasciculelor de lumină care îl pătrund. Sculptorul vorbește, însă, și despre  tensiunea internă, invizibilă și lenta transformare a particulelor încapsulate în materie, despre  vibrația insesizabilă și permanentă a materiei. Titlul expoziției Tensiuni atemporale este, de  altfel, o expresie prin care sculptorul și-a definit opera. Zona tematică este cea a artei conceptuale, a abstracționismului care îmbogățește  estetica minimalistă și esențializată a formei cu expresia ideii. Titlurile sunt grăitoare:  Traiectoria unui punct, Unitatea materiei, Tensiuni în natură, Fragment de existență, Punct în  mișcare, etc. și exprimă concepția despre lume și viață a artistului. Spectatorul, din punct de  vedere vizual, constată perfecțiunea formei în echilibrul maselor și, totodată, este provocat să  mediteze la semnificația conținută a fragmentului. Aceste lucrări sunt rezultatul efortului făcut de sculptor în timpul muncii istovitoare  menite a transforma o piatră dură și informă în obiect de artă prin tăiere directă și șlefuire până  la stadiul în care suprafața lucioasă sau mată prinde strălucirea discretă a mătăsii stimulând  tentația atingerii și rafinamentul senzorial, căci, spunea Brâncuși: Arta se realizează numai în  condiții de austeritate și dramă ca o crimă perfectă. 


Omagiul involuntar adus de Petre Virgiliu Mogoșanu lui Brâncuși constă în respectul  pentru materialul folosit și adaptarea la cerințele acestuia în elaborarea obiectului, alegându-l  pe cel mai nobil dar și cel mai dificil de cioplit și modelat – piatra, fie că e marmură sau granit.  La acesta trebuie adăugat elogiul formei perfecte, a motricității incluse și a impulsului tactil.  Brâncuși a deschis un drum, iar Mogoșanu și l-a asumat prin originalitate pe cel mai greu. Critic de artă: Ruxandra Dreptu