Facultatea de Teologie din Craiova a organizat în zilele de luni şi marţi, 22-23 octombrie, Simpozionul Naţional „Isihasmul Românesc: tradiţie şi actualitate”. Evenimentul a avut loc în Aula „Mitropolit Nestor Vornicescu”, din incinta noului sediu al facultăţii, din strada Brestei, nr. 24.
Primul eveniment academic de seamă, organizatîn cadrul „Zilelor spiritualităţii şi culturii teologice în Cetatea Băniei”, a avut loc luni şi marţi, fiind aşezat sub genericul „Isihasmul românesc: tradiţie şi actualitate”. Simpozionul face parte din activităţile iniţiate de Facultatea de Teologie din Craiova în anul universitar 2018-2019, adăugându-se preocupărilor academice şi de cercetare din cadrul celei mai înalte instituţii de teologie din Cetatea Băniei. Coordonator al lucrărilor, pr. conf. univ. Nicolae Răzvan Stan, Decanul Facultăţii de Teologie din Craiova, i-a întâmpinat pe aleşii invitaţi printr-un mesaj de bun venit şi de mulţiumire pentru interesul arătat temei propuse.„Ca stare duhovnicească, isihasmul presupune trăirea lui Dumnezeu încă din această lume. Potrivit cuvintelor Mântuitorului Hristos, Împărăţia lui Dumnezeu este prezentă în viaţa tuturor celor care prin rugăciune şi sfinţenie se deschid lucrării lui Dumnezeu. Ca templu al Duhului Sfânt şi ca fiinţă teologică prin excelenţă, persoana umană este chemată să-L primească pe Dumnezeu în lăuntrul său. Inima omului, aşa cum mărturisesc Sfinţii Părinţi, este locul cel mai preţios în care Dumnezeu doreşte să se aşeze şi să locuiască. El bate la porţile fiecărei inimi în parte şi doreşte cu ardoare să fie primit, pentru a ne aduce pacea şi bucuria Sa, dar mai ales slava cea dumnezeiască prin care prin care suntem transpuşi în comuniunea de viaţă şi de sfinţenie a Preasfintei Treimi”, a spus pr. conf. dr. Răzvan Stan, Decanul Facultăţii de Teologie din Craiova.
„Isihasmul alege din multele oferte ale minţii numai pe Dumnezeu pentru că El este totul”
În deschiderea simpozionului, luni, 22 octombrie, corul facultăţii, condus de pr. lect. univ. dr. Adrian Maziliţa şi asist. univ. dr. Victor Şapcă, a oferit invitaţilor un buchet de cântări religioase. A urmat cuvântul de binecuvântare, rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. „Simpozionul acesta este o încântare pentru sufletele noastre, mai ales că nu îl privim numai dintr-o perspectivă tehnică. Isihasmul ne duce cu mintea la părinţii rugători, la părinţii pustiei, la cei care au exersat această comuniune cu Dumnezeu în rugăciune. De fapt isihasmul este o reîntoarcere a omului în interior, este o concentrare a minţii în inimă şi o apropiere de Dumnezeu în comuniune. Noi ne străduim ca prin rugăciune să intrăm în comuniune cu Dumnezeu şi, în această stăruinţă şi străduinţă, noi primim harul Duhului Sfânt. În mod evident, isihasmul este o legătură sfântă cu Dumnezeu, după cum afirma Fericitul Augustin: «Ne-ai făcut pentru Tine Doamne şi neliniştit este sufletul nostru până ce se va sălăşlui întru Tine». Deci suntem făcuţi de Dumnezeu şi permanent ne îndreptăm spre Dumnezeu, ca El să vină, să se sălăşluiască întru noi, să ne curăţească de toată întinăciunea şi să mântuiască sufletele noastre. Această dorinţă a noastră este sădită în însăşi fiinţa noastră. Nu putem avea legătură cu soarele, spunea Sfântul Atanasie cel Mare, dacă nu am avea în ochii noştri ceva din soare. Prin urmare, nu am putea avea nicio legătură cu Dumnezeu, dacă El n-ar fi pus în sufletele noastre şi în fiinţa noastră această legătură. De aceea, Sfântul Maxim Mărturisitorul considera că noi suntem parte a lui Dumnezeu, suntem în relaţie cu El şi El Însuşi doreşte să tea de vorbă cu noi, după cum spune Psalmistul: «Stătut-a în dialog cu dumnezeii». De aici înţelegem că suntem chemaţi la îndumezeire prin însăşi actul creaţiei, prin faptul că suntem după chipul lui Dumnezeu şi chemaţi la asemănarea cu El. Aşadar, ne străduim prin rugăciune şi concentrare ca să ne facme mintea una pentru că, din cauza păcatului, ne-am risipit, ne-am împrăştiat în aşa fel încât să nu mai avem o singură direcţie, ci mai multe. Aşadar, isihastul este acela care selectează în sufletul său multele oportunităţi, multele oferte ale minţii şi alege numai pe Dumnezeu pentru că El este totul, El este Singurul, El este Mirele, iar sufletul nostru este mireasa Sa”, a spus IPS Părinte Mitropolit.
„În Dumnezeul Cel infinit, toate sunt infinite”
Prima sesiune de comunicări, moderată de pr. conf. dr. Nicolae Răzvan Stan, a fost deschisă cu referatul pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu, de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, care a vorbit despre „Importanța și semnificația energiilor divine necreate pentru teologia și spiritualitatea ortodoxă”. „Dacă noi ajungem prin puterea Duhului Sfânt să ne unim tainic cu Hristos, atunci participarea noastră la harul divin sau la energiile divine necreate devine o realitate transformatoare şi transfiguratoare din punct de vedere ontologic. Dogma hristologică privită din perspectiva energiilor sau lucrărilor Treimice clarifică şi conţinutul dogmei ontologice şi al celei cosmologicei în ceea ce priveşte modul prezenţiei lui Dumnezeu în om şi în cosmos, care este unul energetic”, a menţionat pr. prof. dr. Ştefan Buchiu. În continuare, a luat cuvântul protos. Grigorie Sandu, de la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Prisaca, de lângă Craiova. Cuvioşia sa a vorbit despre „Posibilităţi de vieţuire isihastă în zilele noastre”. „În Dumnezeul Cel infinit, toate sunt infinite şi ca urmare, nu există nicio ierarhizare. Sunt la fel de atotcuprinzătoare şi puterea de a iubi şi puterea de a raţiona, şi puterea de a voi, şi puterea de a dori, şi puterea de a respinge ceva, ca să nu ne referim decât la puterile sufleteşti, cele mai direct implicate îm propăşirea spre viaţa isihastă. La om aceste puteri, date lui după chipul lui Dumnezeu, sunt nu numai limitate, ci şi diferite ca intensitate de evidenţiere în lucrare, ceea ce duce la o ierahizare a lor, diferită de altfel şi de la om la om. Pe cel mai înalt tron ar trebui să stea, ca împărăteasă, puterea de a iubi, căci numai astfel putem ridica chipul primit la asemănarea cu Dumnezeu, care este iubire. Aceasta înseamnă că tot ceea ce facem, trebuie să facem din iubire de Dumnezeu şi de aproapele. Ce facem şi cum facem ar trebui să ne spună raţiunea, ca regină a celorlalte puteri sufleteşti ale omului, făcut de Dumnezeu fiinţă raţională. Ea trebuie pusă în mişcare de frica de Dumnezeu, adică grija de a nu greşi prin ce facem în faţa lui Dumnezeu”, a afirmat protos. Grigorie Sandu.
„Legătura şi duhul isihast în Mănăstirea Lainici”
Ultima intervenţie din prima sesiune de comunicări a aparţinut părintelui arhimandrit Ioachim Pârvulescu, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei şi Stareţul Mănăstirii Lainici. Cuvioşia sa a vorbit despre „Aflarea moaștelor Sfântului Irodion de la Mănăstirea Lainici – încununare a rugăciunii”, realizând o descriere amplă a vieţii, faptelor minunate şi evlaviei de care se bucură Luceafărul Olteniei între credincioşii Bisericii Ortodoxe Române. „Sfântul Irodion încheie lanţul neoisihasmului românesc de secol IX. Secolul XX a adus iarăşi la Sfânta Mănăstire Lainici o revitalizare a vieţii isihaste duhovniceşti prin cuviosul părinte stareţ Calinic Cărăvan. La moartea sa, ne-a rămas de la dânsul o fotografie cu părintele Ioan Kulighin, pe care i-m înmânat-o părintelui Sofian Boghiu în anul 2006, când ne-a ajutat la pictarea bisericii. Părintele Sofian a rămas suprins că stareţul nostru păstrase această fotografie la sine ca pe o icoană de mare preţ. Prin urmare, părintele Calinic Cărăvan l-a cunoscut personal pe părintele Ioan Kulighin, marele isihast de la Mănăstirea Optina, care a adus la Mănăstirea Sf. Antim din Bucureşti, prin Mişcarea Rugul Aprins, duhul rugăciunii isihaste învăţate la Mănăstirea Optina, în Rusia. Iată prin urmare legătura şi duhul isihast în Mănăstirea Lainici, începând cu Sfântul Irodion şi cu ceilalţi părinţi rugători care au vieţuit aici”, a încheiat părintele arhimandrit.
Invitaţi de seamă
În prima zi a întâlnirii au mai luat cuvântul: pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja (Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea”, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad), Relevanţa Isihasmului pentru Dogmatica ortodoxă; pr. prof. univ. dr. Ioan Popescu (Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte, Universitatea din Pitești), Transcendență și imanență în teologia isihastă; arhim. lect. univ. dr. Nathanael Neacșu (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Monahism, isihasm și universalitate în gândirea Arhim. Sofronie Saharov; pr. prof. univ. dr. Vasile Vlad (Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea”, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad), Dimensiunea sacramentală a vieții duhovnicești în gândirea teologică a Părintelui Arsenie Boca; pr. conf. univ. dr. Nicușor Beldiman(Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, Universitatea din Bucureşti), Identitatea isihastă a monahismului românesc reflectată în scrierile Sfinților Gheorghe și Calinic de la Cernica; pr. lect. univ. dr. Filip Albu (Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea”, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad), Elemente ale isihasmului în predica părintelui Cleopa Ilie; drd. Eugen Buchiu (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj- Napoca), False forme de spiritualitate la formațiunile neoprotestante; arhim. lect. univ. dr. Benedict Valentin Vesa (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), Sfântul Isaac Sirul și tradiția filocalică românească; conf. univ. dr. Codrina-Laura Ioniță (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, Facultatea de Arte Vizuale și Design), Sandu Tudor şi „Rugul Aprins al Maicii Domnului”; pr. dr. Cristian Antonescu (Redactor-șef Departamentul de carte teologică al Editurilor Patriarhiei Române), Învățătura despre trezvie a Sf. Vasile de la Poiana Mărului în Predosloviile la lucrările despre rugăciune ale Sf. Grigorie Sinaitul și Sf. Filotei Sinaitul; drd. Mădălin Gheorghe Lucian Trohonel (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), Sfântul Irodion de la Lainici – fragmentarium românesc de trăire isihastă.
Pr. Ioniţă Apostolache
