Marţi, 19 februarie 2013, în şedinţa publică desfăşurată la Centrul de Restaurare, Conservare Patrimoniu şi Vizualizare al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Craiova, au susţinut tezele de doctorat Preasfinţitul Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului şi Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar Patriarhal, absolvenţi ai primei promoţii de doctoranzi ai Şcolii Doctorale de Teologie din cadrul Universităţii din Craiova.
În prima parte a şedinţei publice, Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, a susţinut teza cu titlul „Lucrarea Harului Dumnezeiesc în Teologia Sfântului Grigorie Palama”, avându-l coordonator ştiinţific pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Prof.Univ.Dr Irineu Popa. Cu 264 de pagini, împărţite în 12 capitole, Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul a realizat o incursiune dogmatică în teologia şi mistica palamită, aducând în actualitate elemente de maxim interes, descoperite în planul cercetării academice. În prezentarea publică, Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul a sintetizat întreaga sa implicare în dezvoltarea subiectului ales, arătând totodată că „Sfântului Grigorie Palama a fost cu siguranţă, nu doar cel mai reprezentativ teolog al Bisericii Ortodoxe din secolul al XIV-lea, ci mai ales cel care a reuşit să sintetizeze în chip exemplar moştenirea duhovnicească lăsată de Părinţii Bisericii, punând în valoare această tradiţie”.
Coordonatorul tezei de doctorat, IPS Părinte Mitropolit Prof.Univ.Dr Irineu Popa a apreciat atât implicarea şi profesionalismul candidatului, cât şi acurateţea aparatului critic şi a bibliografiei, ambele alcătuite în conformitate cu prevederile academice în vigoare. „În mod deosebit apreciem spiritul mistic şi ştiinţific al tezei prin care autorul a reuşit să argumenteze şi să apere problemele importante ale teologiei harului şi ale isihasmului. În această direcţie este asociabilă ampla documentare ştiinţifică ce i-a permis să depisteze cele mai bune căi de investigare duhovnicească prin care să ajungă la concluzii pertinente în ceea ce priveşte dezbaterile dintre Răsăritul ortodox şi Apusul catolic. Metoda principală de lucru folosită în teza de faţă este analiza textului scrierilor Sfântului Grigorie Palama, o analiză exegetică atât a Sfintei Scripturi, cât şi a operelor sfântului. Prin aceasta, autorul a încercat să reliefeze bogăţia duhovnicească a semnificaţiilor teologice impresionante a acestor texte. Pe cât a fost cu putinţă el s-a ferit de o analiză filosofică a lucrărilor occidentale, cum au făcut mulţi cercetători. Lucrarea prezintă un bogat volum de documente care întăresc aria de cercetare a temei studiate, conferind tezei o valoare documentară de excepţie. Prin aceasta se împlineşte imperativul unei necesităţi mistice şi teologice care se impune pentru cunoaşterea profunzimea vieţii isihaste şi a harului necreat în viaţa omului. Apreciem că lucrarea PS Varsanufie întruneşte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare privind activitatea de cercetare ştiinţifică şi propunem susţinerea ei ca teză de doctorat, precum şi acordarea titlului ştiinţific de doctor în teologie”, a încheiat Mitropolitul Olteniei.
În încheiere, subiectului tratat, IPS Părinte Mitropolit Prof.Univ.Dr Irineu Popa a propus acordarea titlului ştiinţific de Doctor în Teologie Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul.
Alături de IPS Părinte Mitropolit Prof.Univ.Dr Irineu Popa au mai fost prezentate referate de apreciere de membrii referenţi: Pr.Prof.univ.dr Ştefan Buchiu, Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, Pr.Conf.univ.dr Nicolae Moşoiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu şi Pr.Conf.univ.dr Picu Ocoleanu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova.
În cea de-a două parte a şedinţei publice, Preasfinţitul Lucian Mic al Caransebeşului a susţinut teza de doctorat cu titlul Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, realizată sub coordonarea ştiinţifică a Pr.Prof.Univ.Dr Constantin Pătuleanu. Cu un număr de 378 de pagini, împărţite în 9 capitole şi anexele, lucrarea cuprinde un aparat critic format din 1492 note de subsol şi o bibliografie alcătuită din mai multe fonduri arhivistice. Cercetarea celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, are ca punct central Sinodul Episcopal de la Karlowitz şi separarea ierarhică, un gol pe care cercetarea de faţă a încercat să-l suplinească, aceasta fiind una dintre motivaţiile alegerii subiectului tezei de doctorat de către Preasfinţitul Lucian Mic. „Ceea ce trebuie să reţinem noi, cler şi credincioşi, este faptul că Mântuitorul Iisus Hristos, capul Bisericii, a lucrat prin oameni, astfel încât fiii Bisericii dreptmăritoare să aibă parte de lumina Învierii şi bucuria mântuirii. Într-o perioadă în care ortodocşii din Imperiul austriac erau conduşi de ierarhi sârbi, Dumnezeu l-a trimis la mijlocul secolului XIX pe providenţialul Andrei Şaguna, cel care a statornicit această separare ierarhică prin Sinodul de la Karlowitz şi prin reînfiinţarea Mitropoliei Transilvaniei şi a Episcopiei Caransebeşului”, a spus Preasfinţitul Lucian.
Coordonaturul tezei de doctorat, Pr.Prof.Univ.Dr Constantin Pătuleanu a apreciat efortul autorului de a urmări derularea sistematică şi cronologică a adevărurilor istorice, care au făcut ca românii din Banat să convieţuiască de secole cu sârbii, consfinţind astfel relaţia specială dintre cele două naţiuni, mai ales în ceea ce priveşte problemele bisericeşti şi de păstrare şi conservare a fiinţei naţionale, într-o periodă când se încerca deznaţionalizarea ambelor naţiuni. Având aceeaşi religie – subliniază autorul – românii şi sârbii sunt fraţi de credinţă, dar despărţiţi de bariere etnice. Realitatea aceasta s-a tradus în istorie nu numai în relaţii de frăţietate, ci şi în situaţii de criză şi dispute.
În încheiere, având în vedere acurateţea academică a subiectului tratat, Pr.Prof.Univ.Dr Constantin Pătuleanu a propus acordarea titlului ştiinţific de Doctor în Teologie Preasfinţitul Lucian Mic.
Alături de Pr.Prof.Univ.Dr Constantin Pătuleanu au mai fost prezentate referate de apreciere de membrii referenţi: Pr.Prof.univ.dr Ion Vicovan, Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi, Prof.univ.dr Nicolae Bocşan, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj şi Pr.Prof.univ.dr Viorel Ioniţă, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti care, din motive obiective, nu a putut fi prezent la susţinerea tezei, trimiţând referatul de apreciere şi votul său favorabil în vederea acordării titlului ştiinţific de Doctor în Teologie.
