Facultatea de Teologie Ortodoxă - Universitatea din Craiova

Departamentul de Teologie

Wednesday
Sep 23rd
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Manifestări ştiinţifice Simpozionul "Aspecte legislative si economice ale Asistentei sociale" - 26-27 martie 2009

Simpozionul "Aspecte legislative si economice ale Asistentei sociale" - 26-27 martie 2009

E-mail Print PDF

 - Concluzii -

 

Asistenţa socială, profesie mereu în schimbare şi încă „proaspătă” în peisajul românesc post decembrist, rămâne încă insuficient cunoscută, inclusiv de aceia care hotărăsc legile şi sumele destinate acestui domeniu.

Sesizarea unor lacune şi incoerenţe ale legislaţiei în domeniu, precum şi a unor dificultăţi economice care ar putea fi remediate, a constituit punctul de plecare al simpozionului de la Craiova, desfăşurat în zilele de 26 şi 27 martie 2009.

Cadrele didactice de la Facultatea de Teologie din Craiova şi reprezentanţii Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali au avut ca invitaţi in prima zi a manifestării directori de instituţii şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, profesori de la Facultatea de Drept şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, iar în cea de a doua zi asistenţi sociali angajaţi ai DGASPDC Dolj, Direcţiei de Asistenţă si Protectie Socială a Primăriei Municipiului Craiova, Vasiliada şi studenţi ai secţiei de Asistenţă Socială a Facultăţii de Teologie din Craiova.

Cele câteva comunicări prezentate în prima zi s-au dorit a fi puncte de plecare pentru dezbateri constructive, prilejuri de a identifica şi comunica dificultăţile de ordin economic sau problemele sesizate pe teren în aplicarea actelor normative privind asistenţa socială, precum şi de a lansa propuneri si sugestii, care vor fi înaintate ministerului de resort.

Domnul Prof. univ. dr. Pavel Chirilă, prodecan al Facultăţii de Teologie, a deschis lucrările simpozionului, punând în dezbatere parteneriatul stat-societate civilă în asistenţa socială. În condiţiile legislaţiei actuale, statul primeşte TVA de la organizaţiile nevugernamentale furnizoare de servicii sociale, acestea plătind cu atât mai mulţi bani la bugetul de stat cu cât desfăşoară o activitate mai intensă şi au mai multi beneficiari. Ele plătesc impozite pe cladiri, terenurile deţinute ca şi entităţile private, precum şi 19 % din tot ceea ce cheltuiesc pentru asigurarea serviciilor sociale respective. Este imoral ca statul, în condiţiile în care nu reuşeşte să asigure servicii sociale în domeniul îngrijirilor paliative, recuperării persoanelor dependente de alcool, recuperarea persoanelor cu sindrom post –avort sau al serviciilor pentru persoanele fără adăpost ori al victimelor violenţei în familie, să câştige 19% din tot ceea ce oferă ONG-urile în acest domeniu.

Domnia sa a prezentat câteva cărţi traduse în limba română ale autorului american Howard Dayton, recenzând lucrarea “Studiu biblic financiar”, a aceluiaşi autor.

În prelegerea intitulată „Legislaţia din domeniul asistenţei sociale – puncte tari şi puncte slabe”, domnişoara Lect. univ. dr Daniela Ţigmeanu a evidentiat atat aspectul cantitativ, dar si calitativ al actelor normative din domeniu.  Au fost enumerate si exemplificate cateva puncte tari ale legislatiei: armonizarea legislatiei, respectiv faptul ca au fost adoptate o serie de noi acte normative care au transpus in legislatia nationala directivele europene; elaborarea standardelor de calitate; existenta strategiilor sectoriale; realizarile in plan legislativ din domeniul protectiei copilului (armonizarea legislatiei interne cu normele tratativelor internationale in domeniul drepturilor copilului, la care Romania este parte, si a cadrului legislativ din domenii conexe sistemului de protectie a copilului, precum si elaborarea standardelor minime obligatorii, a ametodologiilor de lucru si a ghidurilor metodologice pentru implementarea standardelor minime obligatorii). Au fost scoase in evidenta si cateva puncte slabe: elaborarea normelor metodologice si a legislatiei secundare pentru implementarea anumitor acte normative se face cu intarziere sau chiar nu exista (ex. reacreditarea serviciilor  sociale); existenta mai multor legi, unele modificand direct sau indirect aplicarea altora, ceea ce nu confera sistemului de asistenta sociala directii coerente; existenta unor reglementari susceptibile de a avea mai multe interpretari sau care nu au claritatea necesara sau sunt dificil de aplicat in anumite situatii speciale, existenta unor acte normative ce impun imbunatatirea sau „actualizarea” lor etc.

Prima rundă de dezbateri s-a desfăşurat în spiritul unei analize SWOT, participanţii prezentând punctele tari şi punctele slabe ale legislaţiei din domeniul în care lucrează.

Doamna jurist Rodica Ţenea, director al Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială din cadrul Primăriei Craiova, în  expunerea  „Competenţa autorităţii locale în domeniul asistenţei sociale”, a evidenţiat activităţile departamentului pe care îl conduce în cadrul Primăriei Municipiului Craiova, precizând principalele activităţi desfăşurate de angajaţii acestuia.

Sub titlul „Aspecte economice ale asistenţei sociale în România”, dna. Lect. univ. dr Emilia- Maria Sorescu a subliniat câteva elemente care ţin de aspectele economice ale asistenţei sociale şi se cer imperios îmbunătăţite. Măsurile prevăzute de legi necesită resurse umane şi materiale pentru a fi aplicate. Resursele financiare alocate domeniului asistenţă socială nu pot fi considerate suficiente în nici un sistem de asistenţă socială din lume, problemele sociale fiind numeroase, iar standardele de calitate stând sub semnul unei evoluţii continue. În România, procentul din PIB alocat asistentei sociale este de 11,4 %, faţă de 4% pentru sănătate şi 6% pentru educaţie. Având aceste repere pentru comparaţie, apare evidentă nu subfinanţarea domeniului, cât proasta administrare a fondurilor, ceea ce relevă în cele din urmă greşeli în organizarea sistemului de asistenţă socială.

Opiniile participanţilor au fost convergente în dezbaterea care a secondat această prelegere.  Există prea multe prestaţii sociale şi fonduri alocate acestea (circa 11 milioane de beneficiari de prestaţii sociale), dar servicii sociale insuficiente, neprofesionist organizate, nici un control asupra modului în care beneficiarii cheltuiesc aceste prestaţii.

Legislaţie – finanţare – resurse umane: iată  trei elemente esenţiale ale organizării oricărei activităţi sociale puse în discuţie la acest simpozion. Asistentul social ca resursă de o importanţă capitală în sistemul de asistenţă socială a fost evidenţiat de Florian Sălăjeanu, preşedintele Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali şi Cristian Roşu – membru în Biroul Executiv al Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali. Expunerea domniilor lor,  “Asistenţa socială – profesie liberală” a oferit asistenţilor sociali prezenţi la eveniment o perspectivă mai puţin cunoscută acestora asupra profesiei lor, aceea că asistentul social poate lucra ca liber profesionist, asemenea medicului, psihologului sau avocatului.

Schimbul de opinii care a urmat a pus în evidenţă prestigiul social scăzut al profesiei de asistent social şi ignoranţa privind natura acestei profesii la nivelul publicului larg, dar şi a legiuitorului şi directorilor de instituţii din domeniu, şi ca o consecinţă a acestora,  desconsiderarea opiniilor profesionale ale asistenţilor sociali în cadrul instituţiilor cheie furnizoare de servicii sociale.  Reprezentanţii CNAS au menţionat necesitatea obţinerii unui statut similar profesiei de medic, dat fiind şi contextul elaborării grilei unice de salarizare la nivel naţional.

A doua zi a simpozionului a fost dedicata comunicarilor sustinute de catre studenti ai Facultatii de Telogie din Craiova, specializarea Asistenta sociala, precum si discutiilor cu asistenti sociali din cadrul institutiilor din domeniu din judetul Dolj.

 

Concluzii şi propuneri :

Legile care guvernează domeniul sunt elaborate de nespecialişti, nu răspund unor nevoi sociale identificate, dificil de aplicat, uneori solicită elemente inutile (exemplu formularul tip de completat pentru pensionare anticipată sau înscriere în grad de handicap). Prestaţii numeroase acordate fără a se efectua o asistenţă reală a familiei, fără a i se solicita responsabilitate în cheltuirea banilor.

Ca leitmotive ale dezbaterii au apărut în luările de cuvânt ale participanţilor menţiunile legate de aplicarea neunitară a legislaţiei, interpretabilitatea legislaţiei, parteneriatele nefuncţionale între instituţiile de la nivel local, comunicarea defectuoasa între acestea.

Asistenţii sociali au semnalat ignorarea opiniilor lor profesionale de către factorii de decizie din instituţii. Ca o concluzie amară a simpozionului a reieşit totala ignorare a autorităţii profesionale a asistenţilor sociali de către oamenii politici, organele cu rol în elaorarea şi aprobarea legilor, conducătorii autorităţilor locale şi ai instituţiilor din sistemul de asistenţă socială.

Din aceste considerente, s-au formulat următoarele propuneri:

  1. Respectarea de către legiuitor a obligaţiei de a solicita şi respecta opinia profesională a asistentului social în elaborarea actelor normative in domeniu;
  2. Aplicarea unitară a legislaţiei;
  3. Reglementarea  colaborării între instituţii;
  4. Perceperea asistenţei sociale ca profesie liberală;
  5. Organizarea periodică de întâlniri ale asistenţilor sociali;
  6. Asimilarea salariilor asistenţilor sociali cu salariile funcţionarilor publici.

 

În fiecare dintre sectoarele reprezentate la simpozion s-au propus măsuri de îmbunătăţire a organizării activităţii de asistenţă socială, după cum urmează:

În domeniul protecţiei copilului s-au sesizat lipsuri serioase ale Legii 272/2004, care nu prevede sancţiuni pentru părinţii care nu îşi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de lege. Actul normativ amintit abrogă legea privind declararea judecătrească a abandonului copilului, ceea ce face foarte dificilă decăderea din drepturile părinteşti. Astfel, la ora actuală nu există o procedură de declarare a abandonului copilului, fapt care îngreunează procedura adopţiei. Există copii ai căror părinţi nu menţin nici un fel de relaţie cu ei, însă refuză să îşi dea consimţământul la adopţie, consimţământ păstrat chiar şi în cazul decăderii din drepturile părinteşti.

S-a ridicat, de asemenea, problema dreptului de a avea relaţii personale cu  copilul al părintelui decăzut din drepturile părinteşti. Punctul de plecare l-a constituit exemplul unui deţinut condamnat pentru tâlhărie, părinte unic al unui copil de vărstă şcolară mică, cu care are o relaţie foarte bună. Atât părintele, cât şi copilul, doresc să se vadă şi să comunice. Pedeapsa pentru fapta săvârşită fiind de 8 ani de închisoare, atrage cu sine şi decăderea din drepturile părinteşti. Dat fiind dreptul copilului de a menţine relaţii cu părinţii săi, precum şi situaţia concretă menţionată,  s-a propus studierea mai amănunţită a acestor aspecte, în eventualitatea înaintării unei propuneri de modificare a legislaţiei, astfel încât în situaţii precis menţionate de lege, părintelui  decăzut din drepturile părinteşti să i  se permită relaţionarea cu copilul, menţinându-se doar interdicţiile privind luarea deciziilor în privinţa copiului şi administrarea patrimoniului acestuia.

Delegarea de responsabilităţi autorităţilor locale  a atras cu sine bariere de comunicare interinstituţională şi consecinţe negative asupra rezolvării cazurilor solicitate, respectiv copii aflaţi în situaţii de risc  pentru care nu se întreprinde nimic şi ale căror dosare se plimbă între DGASPDC şi Primării. Multe primării nu îşi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de Legea 272/2004, fapt datorat lipsei personalului de specialitate.

S-a propus angajarea de asistenţi sociali la primăriile din mediul rural, în funcţie de nevoile sociale identificate, astfel încât un asistent social să deservească mai multe comunităţi.

 

S-au formulat  propuneri de modificare al Legii 416/2001 privind venitul minim garantat:

-          introducerea în textul legii a obligativităţii încheierii unui contract cu beneficiarul; 

-          controlul bugetului de familie pentru beneficiarii de ajutor social;

-          introducerea managementului de caz la nivelul serviciilor sociale acordate de primării, astfel încât beneficiarii de ajutor social să fie trataţi ca şi cazuri sociale şi nu ca beneficari ai unei prestaţii,  astfel încât să li se acorde o asistenţă reală, cu consecinţe pozitive atât asupra incluziunii sociale a acestora, cât şi a valorificării optime a resurselor destinate asistenţei sociale.

 

În privinţa organizaţiilor neguvernamenale furnizoare de servicii sociale s-au propus:

-          elaborarea unui act normativ care să scutească aceste organizaţii de plata TVA şi a unor impozite;

-          declararea de lege ferenda a organizaţiilor neguvernamenale care funcţionează pe lângă centre eparhiale ca fiind de utilitate publică.

-          banul public să umeze persoana asistată (serviciu social furnizat de instituţii publice, private sau nonprofit).

 

Pentru eficientizarea asistenţei sociale din penitenciar s-a propus îmbunătăţirea colaborării cu serviciile sociale din reţea, eventual instituţionalizarea acestei colaborări, precum şi supravegherea post eliberare în vederea sprijinirii reintegrării sociale a fostilor deţinuţi.

 

 

 

Noutati pe site

  • ÎN PERIOADA 03 – 31 AUGUST 2020 NU SE
ELIBEREAZĂ ACTE DE STUDII