Facultatea de Teologie Ortodoxă - Universitatea din Craiova

DESCRIERE PROIECT

Incepand din februarie 2011, Asociatia Vasiliada impreuna cu Universitatea din Craiova – Facultatea de Teologie, Sectia de Asistenta Sociala si Federatia Patronatelor din Regiunea Oltenia F-PRO implementeaza proiectul “Servicii integrate pentru ocupare”. Proiectul se desfasoara pe parcursul a 23 de luni, pana in decembrie 2013, fiind sustinut financiar prin Programul Operational pentru Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU.

OBIECTIVUL GENERAL:

Dezvoltarea serviciilor integrate pentru facilitarea accesului pe piata muncii in judetele Dolj si Gorj.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

• asigurarea accesului la servicii integrate de stimulare a ocuparii, pentru persoanele care traiesc in judetele Dolj si Gorj;
• cresterea interesului si a capacitatii de ocupare a persoanelor inactive si somerilor din 20 de comunitati rurale si urbane, din Dolj si Gorj;
• angajarea in munca a cel putin 5% din numarul total de beneficiari.

In cadrul proiectului vor fi selectate 20 de comunitati cu numar mare de persoane inactive, persoane aflate in cautarea unui loc de munca sau someri. Din cauza diversitati de efecte generate de accesul limitat la servicii de stimulare a ocuparii, solutia gasita de noi vizeaza o abordare integrata, adica servicii care sa acopere toata sfera de dezvoltare a resurselor umane, respectiv informare, consiliere, orientare profesionala, formare, asistenta pentru inceperea unei activitati independente, mediere pentru angajare si suport pentru pastrarea locului de munca, precum si la stimularea mobilitatii geografice si ocupationale.

Aceste servicii se vor acorda gradual, de la simplu la complex si de la individual la grupuri de persoane cu nevoi si potential similar, asigurand beneficii pentru largirea orizontului de informare, consolidarea increderii in sine, sprijin in luarea unei decizii referitoare la schimbarea domeniului ocupational si capacitatea de a obtine si pastra un loc de munca.

PARTENERI:

• Asociatia Vasiliada;
• Universitatea din Craiova – Facultatea de Teologie, Sectia de Asistenta Sociala;
• Federatia Patronatelor din Regiunea Oltenia F-PRO;

REZULTATE

• doua Centre de Servicii Integrate pentru Ocupare, creeate si activate pentru furnizarea serviciilor integrate de stimulare a ocuparii pe piata muncii, din care unul in judetul Dolj si unul in judetul Gorj;
• un raport privind rezultatele analizei cercetarii sociologice privind profilul persoanelor inactive/somere corelat cu oportunitatile active de angajare;
• o retea activa formata din 20 de mediatori sociali, instruiti pentru promovarea masurilor active de ocupare in comunitatile din care provin;
• cel putin 500 de persoane vor beneficia de servicii integrate pentru ocupare;
• 120 de beneficiari de servicii integrate vor participa si la programe de formare profesionala;
• trei cursuri de calificare in trei ocupatii solicitate pe piata muncii;
• o campanie de promovare a mobilitatii fortei de munca desfasurata in 20 de comunitati tinta;
• doua evenimente de tip job-club, organizate in Dolj si Gorj, pentru facilitarea contactului intre angajatori si persoane interesate de angajare;
• cel putin 60 de angajatori invitati sa participe la cele doua evenimente de tip job-club;
• cel putin 200 de persoane inactive sau somere participante la evenimentele de tip job-club, pentru a analiza oportunitatile de angajare propuse;
• cel putin 5% din numarul total al beneficiarilor de servicii integrate, angajati pe piata muncii;
• un Ghid al Serviciilor Integrate de Ocupare elaborat;
• 500 de exemplare al Ghidului tiparite si distribuite;
• cel putin 50 de aparitii media cu informatii relevate despre proiect (radio-tv, presa scrisa, aparitii on-line);
• un web-site al proiectului, elaborat si editat;
• doua conferinte de presa organizate la inceputul si sfarsitul proiectului;
• doua sesiuni de diseminare a rezultatelor intermediare, organizate in fiecare judet la jumatatea perioadei de implementare a proiectului;

REZULTATELE CERCETĂRII SOCIOLOGICE PRIVIND PROFILUL GRUPULUI ȚINTĂ ȘI TENDINȚELE PIEȚEI MUNCII ÎN DOLJ ȘI GORJ

Cercetarea s-a efectuat pe un eșantion selectat din 10 comunități, în județele Gorj și Dolj, comunități în care, conform analizelor statistice, efectele șomajului au generat sărăcie, marginalizare și excludere socială. Cercetarea a permis identificarea unui complex de nevoi, aşteptări și metode de intervenţie, menite să acţioneze asupra cauzelor care au generat un grad redus de ocupare în muncă. Eșantionul cercetării a cuprins 700 de persoane aparținând grupurilor țintă (persoane inactive și șomeri). Subiecții au fost investigați cu ajutorul unui chestionar. Subiecții investigați prin chestionar au făcut parte din populația potențial activă, cu statut de șomeri și inactivi în momentul de față, în căutarea unui loc de muncă. Populaţia supusă cercetării a fost formată din următoarele grupuri: șomeri (șomer pe termen lung, șomer pe termen scurt); persoane inactive (elevi, studenţi, persoane casnice). Cunoașterea elementelor definitorii ale piețelor muncii locale și regionale, în vederea evidențierii oportunităților de angajare a șomerilor din aceste zone, s-a realizat mai ales prin metoda focus-grupurilor. S-au realizat două focus-grupuri, câte unul în fiecare dintre cele două județe vizate de proiect. Participanții la focus-grup au fost angajatori (reprezentanți IMM-uri, ONG-uri și companii) din cele două județe. Ghidul de interviu utilizat în cadrul focus-grupurilor adresate angajatorilor a fost structurat pe trei domenii majore de interes: anticiparea nevoilor de calificare/ recalificare a șomerilor privind adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii; abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue; opinii cu privire la implicarea în programe de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.

În județele cuprinse în cercetarea efectuată, s-a constatat o rată mare a șomajului, un prag redus al formării profesionale în ocupații solicitate pe piața muncii, un nivel scăzut al participării adulților, mai ales în orașele mici și în comune, la o pregătire continuă; instrumentul aplicat a evidențiat totodată și o incapacitate a populației active de a iniția activități independente, o încredere scăzută în forțele proprii. Toate acestea justifică, în mod evident, necesitatea stringentă a unor servicii integrate pentru ocupare.

La nivelul județelor Dolj și Gorj, cu preponderență în mediul rural, se pare că există puține servicii specializate pentru ocupare, situație în care accesul persoanelor inactive sau șomere la informații cu privire la noi oportunități de angajare este foarte limitat. De asemenea, și alte elemente, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport în comun sau chiar a mijloacelor financiare pentru plata transportului la cel mai apropiat furnizor de măsuri active pentru ocupare, izolează informațional persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Conform opiniilor respondenților, aspirațiile individuale care generează probleme în rândul șomerilor sunt nevoia de informare, de consiliere și de orientare profesională. Persoanele inactive, șomerii de lungă durată și șomerii peste 45 de ani nu au suficientă încredere în capacitatea personală de a obține un loc de muncă, având astfel nevoie de sprijinul unor specialiști. Se presupune că medierea individuală în vederea obținerii unui loc de muncă este una din nevoile primare ale persoanelor care își caută un serviciu. Datorită diversității de efecte generate de accesul limitat la servicii de stimulare a ocupării, se impune o abordare integrată, adică servicii care să acopere toată sfera de dezvoltare a resurselor umane, respectiv informare, consiliere, orientare profesională, formare, asistență pentru începerea unei activități independente, mediere pentru angajare și suport pentru păstrarea locului de munca, în vederea stimulării mobilității geografice și ocupaționale.

Întrucât cercetarea a reliefat caracteristici diferite ale profilului persoanei care caută un loc de muncă, este nevoie de servicii distincte acordate gradual, de la simplu la complex, de la individual la grupuri de persoane, care să asigure beneficii adecvate pentru lărgirea orizontului de informare, consolidarea încrederii în sine, sprijin în luarea unei decizii referitoare la schimbarea domeniului ocupațional, sau capacitatea de a obține și păstra un loc de muncă.

Indiferent care este profilul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în momentul venirii în sprijinul acestor persoane, trebuie să se țină cont și de opiniile angajatorilor cu privire la politicile pentru ocupare. Acest fapt a ieșit pregnant în evidență în cadrul focus-grupurilor realizate, cu scopul de a surprinde tendințele pieței muncii în județele Dolj și Gorj.

În mod concret, studiul de teren a cuprins o populație structurată în trei grupe de vârstă („15-24 ani”, „25-44 ani”, „peste 45 de ani”) și nu sunt diferențe semnificative, din acest punct de vedere, între cele două județe. În privința sexului respondenților, de asemenea, nu sunt decalaje mari între cele două județe. Totuși trebuie menționat că numărul bărbaților a fost mai mare decât al femeilor, probabil această situație datorându-se unui procent ridicat de persoane din cadrul categoriei bărbați în căutarea unui loc de muncă. Este posibil ca acest grup, conform percepției proprii, să fie mai vulnerabil în ceea ce privește ocuparea în muncă.

Din perspectiva gradului de instrucție, cercetarea a evidențiat un grad de ocupare mai mic pentru categoria absolvenților de liceu. Din acest punct de vedere, au existat diferențe între cele două județe: în Gorj, gradul de ocupare este ușor mai mic decât în Dolj. De asemenea, sunt decalaje între cele două județe în privința gradului de ocupare a persoanelor cu studii superioare.

În privința înregistrării la AJOFM, statut care permite persoanelor obținerea indemnizației de șomaj, se constată că aproximativ o treime din eșantionul general sunt persoane care fac parte din această categorie. Există o mică diferență între cele două județe, respectiv în Gorj un număr mai mare dintre intervievați sunt înregistrați și, în mod firesc, primesc indemnizație, spre deosebire de județul Dolj.

Raportându-ne la statutul pe piața muncii al subiecților intervievați, pare că „grupul casnicelor” constituie un important potențial de forță de muncă pentru angajator. De asemenea, este grupul cel mai mare al persoanelor neocupate. Există o oarecare diferență între județe, volumul fiind mai mare pentru Dolj, comparativ cu Gorj. În privința grupul efectiv de șomeri, există o diferență între județe, acesta fiind mai mare în Gorj. Raportat la calificare, diferențele sunt foarte mici între cele două județe. Cea mai mare parte a respondenților sunt în căutarea unui loc de muncă și un procent extrem de mic declară că sunt întreținuți de către familie, motiv pentru care nu mai caută un loc de muncă.

Cele mai populare metode pentru a intra în contact cu eventualii angajatori, folosite de către respondenți, s-au dovedit a fi verificarea ofertelor de muncă care apar în ziare, prin intermediul anunțurilor, precum și apelarea la cunoștințe, rude sau prieteni. De asemenea, există și alte metode menționate frecvent, ce le oferă șanse mai mari de reușită, și anume depunerea cererilor de angajare sau apelul la firme de recrutare de forță de muncă. Se remarcă și metode mai puțin folosite în scopul găsirii unui loc de muncă, precum solicitarea sprijinului AJOFM și depunerea de anunțuri în ziarele locale.

Principalul motiv pentru lipsa unui loc de muncă, invocat mai ales de persoanele tinere, îl reprezintă lipsa experienţei. Pe de altă parte, categoria persoanelor mai în vârstă întâmpină dificultăţi în obţinerea unui loc de muncă în special din cauza vârstei.

În privința unui curs de calificare sau recalificare pentru facilitarea (re)integrării pe piaţa muncii, cam jumătate dintre respondenţii tineri consideră util un astfel de curs. Cei mai în vârstă, probabil datorită faptului că lipsa experienţei nu reprezintă un impediment principal în găsirea unui loc de muncă, afirmă că un curs de calificare sau recalificare ar facilita în mică măsură reîncadrarea pe piaţa muncii. Interesul şi motivaţia faţă de participarea la cursuri de calificare sau recalificare sunt condiţionate şi de existenţa sau inexistenţa unei calificări anterioare a persoanelor intervievate.

În privinţa găsirii unui loc de muncă, în actualul context social-economic, gradul de optimism se prezintă ca fiind foarte scăzut, raportându-ne atât la categoriile de vârstă, cât şi la sexul subiecţilor intervievaţi.

Deşi gradul de absorbţie a forţei de muncă este scăzut, totuşi un procent relativ însemnat dintre respondenţi afirmă că au refuzat până în prezent un loc de muncă. Printre motivele care justifică această afirmaţie se numără salariul mic, distanţa mare până la locul de muncă - care implica naveta, subcalificarea postului, orele suplimentare şi altele.

Analizând structura pe grupe de vârstă a persoanelor şomere şi inactive aflate în căutarea unui loc de muncă, în vederea gradului de disponibilitate al acestora cu privire la mobilitatea geografică, în condiţiile socio-economice actuale, indiferent de sexul subiecţilor, s-a observat că o foarte mare parte dintre respondenţi, cu mici excepţii, ar accepta să facă naveta, dacă ar găsi un loc de muncă într-o altă localitate decât cea de domiciliu. Totuși, dacă ar avea de ales, cea mai mare parte a femeilor mai în vârstă, precum și un procent relativ însemnat dintre bărbații aceleiași categorii, nu ar accepta să se mute într-o altă localitate pentru un loc de muncă. Ţinând cont de aceeaşi variabilă, cei mai deschişi către acest tip de mobilitate sunt tinerii. Desigur, acest lucru este normal, întrucât persoanele mature au deja, în cele mai multe cazuri, locuință și o familie care nu le-ar permite cu ușurință „strămutarea”. Tinerii, pe de altă parte, nu au, de cele mai multe ori, „legături” puternice cu o anumită localitate, ceea ce le permite să se mute în alt oraș în care ar găsi un loc de muncă. Trebuie spus, însă, că există, la populația din România, o anumită teamă de instabilitate, de schimbare, aproape un cult pentru situațiile „definitive”. Este vorba de un conservatorism, de imposibilitatea de a adopta cu ușurință comportamente de schimbare la o populație care nu renunță prea repede la modelele „comuniste”, rigide, imobile.

În ceea ce priveşte plecarea în străinătate ca variantă viabilă pentru găsirea unui loc de muncă, analiza rezultatelor obţinute indică o disponibilitate crescută în rândul bărbaţilor. Se remarcă faptul că femeile din aceeaşi categorie de vârstă sunt mai puţin dispuse să aleagă această variantă ca potenţială soluţie pentru a-şi schimba statutul pe piaţa muncii. Pare firească o asemenea realitate, întrucât și alte studii arată că femeile sunt legate, în mai mare măsură, de familie, ele simțindu-se mai responsabile în privința creșterii copiilor. Raportat și la vârstă, această diferențiere pe sexe pare să dispară, tinerii și tinerele părând să adopte, aproximativ în egală măsură, un comportament de căutare a unui loc de muncă în afara țării. Se pare că cei mai dispuși să-și caute un loc de muncă în străinătate sunt absolvenții de liceu, urmați fiind de cei cu studii profesionale/ arte și meserii.

S-a încercat, în cercetarea întreprinsă, evidențierea importanței acordate de subiecți anumitor instituții - școală, biserică, primărie - pentru obținerea unor informații despre recalificare, specializare și perfecționare. Comparând cele trei instituții în privința sprijinului pe care consideră subiecții că-l pot avea în obținerea unor informații despre ofertele de muncă, se pare că primul loc îl ocupă, în mod detașat, primăria, urmată de școală. Totuși, un număr important de respondenți acordă și bisericii un rol în această privință. Situația se repetă atunci când este vorba de informații legate de legislația muncii și de cariera profesională. Biserica ocupă un loc principal, însă, atunci când este vorba de elemente pe care le-am putea încadra în categoria „psihologie comportamentală și de grup”. De data aceasta, în opiniile respondenților biserica le aduce un real sprijin.

*În urma analizei întreprinse asupra problematicii șomajului regional și județean, Proiectul Servicii integrate pentru ocupare va fi implementat în următoarele 20 de comunități din județele Dolj și Gorj:

DOLJ: Craiova, Predești, Băilești, Lipovu, Amărăștii de Jos, Bechet, Cârna, Bârca, Malu Mare, Afumați.

GORJ: Târgu-Jiu, Târgu-Cărbunești, Rovinari, Bumbești Jiu, Arcani, Turceni, Țicleni, Mătăsari, Drăgotești, Albeni.

Mare parte din localităţile implicate în proiect nu sunt aliniate de-a lungul principalelor rute de transport judeţean. Acest lucru face ca mobilitatea să crească și în zonele în care accesul la serviciile integrate pentru ocupare nu este posibil fără a implica costuri foarte mari din partea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

De asemenea, în selectarea comunităților proiectului, au mai fost luate în calcul și alte elemente: rata crescută a șomajului; rata scăzută a ocupării; dezvoltarea insuficientă a reţelei de transport rutier, în zonele vizate de proiect; existenta unui reprezentant local care să accepte rolul de mediator social în comunităţile respective; gravitatea problemei la nivel local/ nevoia unor servicii integrate pentru ocupare la nivel local; capacitatea scăzută a comunităţii locale de a sprijini persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă; motivația reprezentanților comunităților de a se implica în proiect.